Micropigmentarea sau dermopigmentarea este un tatuaj cosmetic semipermanent, o procedură modernă la care apelează foarte multe femei, dar și bărbați, pentru a-și sublinia frumusețea, pentru a-și corecta defectele sau asimetriile. Aceste proceduri pot fi, de asemenea, folosite și în situații medicale. Aceste tehnici de micropigmentare au evoluat și au fost adaptate de-a lungul anilor în funcție de nevoile femeilor și, bineînțeles, în funcție de trend.
Motivele care determină femeile să apeleze la aceste servicii sunt diverse, însă, fără nicio îndoială, principalul motiv este aspectul estetic, rezultatul acestor proceduri fiind unul pe termen lung. Din punct de vedere psihologic, o femeie care se consideră frumoasă și se simte bine cu ea însăși are mai multă încredere în sine. Sunt sigură că fiecare dintre noi am trăit pe propria piele aceste stări determinate de aspectul nostru fizic.

Femeia din zilele noastre este o femeie puternică, care a luptat pentru a avea drepturi egale cu bărbații, o femeie independentă și foarte activă, dar care își dorește și caută să fie mereu frumoasă și îngrijită. Din nevoile acestui tip de femeie s-au născut aceste servicii de înfrumusețare, care au scopul de a o ajuta să fie frumoasă și să economisească timp prețios. Dar mai sunt și alte tipuri de femei care apelează la aceste servicii, de exemplu cele care sunt extrem de ocupate și doresc să folosească altfel timpul pe care l-ar petrece realizându-și machiajul; sportivele care transpiră și preferă să aibă un machiaj rezistent la umezeală sau persoane care au probleme cu vederea și nu își pot realiza singure machiajul. Tatuajul cosmetic a ținut pasul cu tendințele pentru a putea răspunde nevoilor femeilor.
Dacă tatuajul clasic crea trăsături mult prea contrastante și intense, micropigmentarea și microbladingul au rolul de a accentua frumusețea naturală, având un aspect mult mai soft.
Hiperrealismul, denumit și fotorealism, este un curent în artele vizuale apărut după anul 1950, care are ca obiect îmbinarea naturii, ducând naturalismul la extremă. Artistul acestui curent ia din realitate lucruri, părți pe care le găsește interesante și le reproduce cu o maximă minuoțiozitate, astfel încât ochiul uman să nu poată face distincția între obiect și desenul acestuia. Tehnicile de micropigmentare hiperrealiste s-au născut din nevoia femeilor de a avea un aspect îngrijit permanent, dar care să le păstreze naturalețea.
Cu toate că mediul este plan, are doar două dimensiuni, în mintea noastră se creează, de obicei, impresia de profunzime, perspectiva stereo sau 3D, astfel că uităm că de fapt privim la un mediu cu doar două dimensiuni. Sunt diferite și numeroase tehnicile de micropigmentare care corespund curentului hiperrealist: microblading, fluffy brows (tehnici de realizare a firelor din aparat), fusion straw (fire realizate din microblade plus aparat) și, bineînțeles, tehnici combinate fire plus pudrare, hybrid, combo. Toate aceste tehnici au rolul de a construi sprâncena, oferind detalii minuțioase cu privire la structura firului, la schema, grafica așezării firelor, la grosime, orientare, culoare, volum și nivel, tehnicianul încercând să reproducă la maxim cu ajutorul acestor caracteristici amănuntele sprâncenei, creând o iluzie optică, astfel ca ochiul uman să nu mai poată să distingă o sprânceană naturală de una pigmentată cu ajutorul tehnicilor hiperrealiste.
Tridimensional (3D) desemnează o tehnică de redare a obiectelor reale cu trei dimensiuni: înălțime, lățime și adâncime cu ajutorul anumitor medii. Mai întâi s-au dezvoltat tehnici care să imite detaliile unei sprâncene naturale, oferindu-i astfel caracteristicile unui efect 3D.

Vedem destul de des postări cu descrierea procedurilor microblading 5D, sprâncene 6D etc. 6D înseamnă 3D plus mișcare, senzații olfactive și senzoriale. Mă întreb, oare acei tehnicieni care lucrează tehnici de micropigmentare 6D, la sfârșitul procedurii, le dau clienților și două palme? 🙂 Glumesc… am auzit această întrebare la un congres și mi s-a părul genială pentru că, luând definiția 6D mot a mot, este logic și cât se poate de simplu de înțeles că micropigmentarea sprâncenelor nu poate fi 6D. Apoi din dorința de a arăta cât mai precis naturalețea sprâncenelor de altădată, tehnicienii s-au focalizat pe detalii. Dacă în cazul micropigmentării 3D redarea pe un mediu plan a unei imagini, sprâncene 3D numită în volum, se realizează fiind prezentate detalii cu privire la cele trei dimensiuni ale sprâncenei, în cazul hiperrealismului exactitatea particularității face diferența.
În zilele noastre se acordă o atenție deosebită aspectului sprâncenelor, de aceea, tehnicianul modern, cel care își dorește să evolueze constant să experimenteze și să descopere. Dacă în anii `20 sprâncenele erau subțiri, drepte sau descendente, pensate excesiv și alungite până spre tâmple, 10 ani mai târziu trendul era, de asemenea, cu sprâncene foarte subțiri, însă forma era asemeni unor semicercuri. De-a lungul anilor forma sprâncenelor a suferit modificări multiple și majore, influențate fiind de trend setter-i vremurilor respective.